RMN, CT, Ecografie si Radiografie – 15 credite EMC

Cursul se adreseaza tuturor tipurilor de asistentilor medicali, in special celor de radiologie si este recunoscut si acreditat cu 15 credite EMC.

170 Cursanţi înscrişi

Prescurtată TC sau, în engleză, CT, tomografia (din greacă, “tomos” = felie) folosește radiație ionizantă (raze X), ca la o radiografie clasică. Diferența este că tomograful poate face radiografii din orice unghi și folosește un sistem complex de detectori și computere pentru a îmbina imaginile rezultate în unele chiar și 3D.

În inelul ce reprezintă brațul tomografului se află un emițător de raze X și în partea opusă acestuia un rând de detectoare. Acestea se pot mișca prin acel inel, astfel că pacientul este “fotografiat” din diverse unghiuri. Razele X sunt absorbite diferit de țesuturile prin care trec, astfel încât la detectoarele din partea opusă ajung mai multe sau mai puține raze. Din cât de multă radiație a fost absorbită de țesuturi se poate genera forma oaselor și organelor.

Însuși faptul că se pot utiliza mai multe unghiuri duce la creșterea rezoluției și clarității rezultatului, că poți studia o zonă din mai multe direcții. Vă spuneam că există un șir de detectoare, către care emițătorul emite un evantai de raze X. Computerul compară absorbția razelor de la detectori vecini și își dă astfel seama mai bine de forma internă și neregularitățile diverselor organe sau țesuturi. Brațul tomografului se mișcă de-a lungul corpului pentru a mapa întreg organul cerut, iar emițătorul și detectoarele se învârt în interiorul brațului pentru a surprinde din diverse unghiuri acțiunea. Mașinăria este complementată de software care îmbină “feliile” în imagini 2D sau 3D, le colorează, scoate în evidență sistemul circulator, organele și alte elemente. Față de acum 20 de ani, tehnologia modernă a dus la astfel de metode neinvazive, rapide și performante de diagnostic.

TC-ul are multe avantaje: poate fi utilizat aproape în orice domeniu și pentru orice țesut, poate face reconstrucție 3D a oaselor, se poate face chiar și o colonoscopie virtuală sau analiza în detaliu inima, cu setările potrivite și, uneori, cu substanță de contrast pentru a reliefa mai bine anumite zone.

RMN-ul se bazează pe fenomenul prin care atomii de hidrogen emit un semnal atunci când sunt supuși unui câmp magnetic foarte puternic. Atomii de hidrogen sunt prezenți în aproape orice țesut sau organ al corpului nostru (pentru că fac parte din apă și din grăsime), iar prin “ascultarea” și detectarea poziției atomilor ce au emis semnalul ca răspuns la câmpul magnetic al aparatului se poate creiona forma și consistența respectivului organ, inclusiv vedea că, să zicem, într-o anumită parte a sa crește o tumoare. În practică, aparatele moderne folosesc câmpuri magnetice foarte puternice pentru a genera un răspund din partea atomilor de hidrogen. Aparatele normale generează un câmp de 1,5 tesla, iar cele mai puternice unul de 3 tesla.

Singura contraindicație este că acei magneți foarte puternici fac imposibilă scanarea pacienților cu implanturi magnetice, stimulator cardiac șamd. Tatuajele nu prea mai sunt o problemă, că nu se mai folosesc pigmenți feroși decât rar, dar mai des pacienții descoperă că aveau așchii metalice, șpan, sub piele.

Ecografia numită și analiză Doppler, pentru că așa îl chema pe fizicianul ce a cercetat propagarea sunetelor și modificarea frecvenței semnalelor.

Ecograful funcționează astfel: ultrasunete sunt trimise, prin piele, în interiorul corpului, unde diversele țesuturi absorb o parte din ele și restul sunt reflectate înapoi spre senzorul aparatului. De aici aparatul determină forma țesuturilor din interior. În funcție de câte ultrasunete sunt absorbite, se poate determina și tipul unui țesut (sau chist sau nodul). Ecograful este un aparat mult mai ieftin și ușor de utilizat, motiv pentru care a ajuns și foarte popular în lume.

În caz că vă întrebați, radiografia clasică este versiunea “analogică” a tomografiei. Razele X sunt emise dintr-o parte, absorbite de corp și ce iese pe partea cealaltă se imprimă pe placa fotografică. O singură direcție, un singur fascicul.

Care investigație este mai bună? Principalul lucru de reținut este acesta: medicul știe ce analiză este mai potrivită. Degeaba pacientul “știe” că TC-ul este mai performant; dacă medicul îl bănuiește de o afecțiune ce ar putea fi văzută doar pe RMN, atunci trebuie să facă un RMN.Există afecțiuni pe care ambele metode de investigație le pot descoperi, afecțiuni pe care doar tomografia le poate descoperi și afecțiuni pe care doar RMN-ul le poate descoperi.

Diferența între cele două investigații este uneori doar de procedură. Un TC se face rapid, durează cam 25 de secunde ca aparatul să scaneze un om de 170 centimetri. O tomografie a inimii durează doar 6-7 secunde, 3 secunde pentru arterele pulmonare (sau cel puțin aceasta este viteza aparatului de la MedLife), motiv pentru care TC-ul poate fi utilizat uneori și în medicina de urgență.

Sigur că aici se mai adaugă timpi de pregătire, potrivirea pe poziție a aparatului șamd. Un RMN, însă, durează cam 20 de minute pentru că este nevoie de minim 3 secvențe. Procesul acela de expunere a atomilor la câmp magnetic se repetă de multe ori, captându-se de multe ori semnalul lor de răspuns pentru a obține imaginea finală. Asta poate fi lipsit de confort pentru pacient, băgat în interiorul acelui tub cu sunetele sale specifice, dar procesul trebuie urmat până la obținerea imaginii dorite.

Cuprins Curs

RMN, CT, Ecografie si Radiografie 00:45:00
Testare RMN, CT, Ecografie si Radiografie 00:10:00
ÎNSCRIE-TE LA CURS
  • Gratuit
  • 240 ore
  • Insigna cursului
  • Certificat de absolvire

Cautare Avansata Cursuri